Punctul orb în ochiul uman: cauze, simptome și test

Ochiul uman este o adevărată minune – dar în mijlocul acestui organ senzorial extrem de complex există un punct care nu vede nimic: punctul orb. Acesta este complet normal, face parte din echipamentul anatomic de bază al fiecărui ochi și, de obicei, rămâne complet ascuns de noi în viața de zi cu zi. În acest articol, veți afla despre ce este vorba, unde este localizat punctul orb, cum îl puteți testa printr-un simplu auto-experiment – și când nu mai este un fenomen inofensiv, ci o pierdere patologică a câmpului vizual. O privire interesantă asupra a ceea ce nu putem vedea – și de ce este așa.

Pata oarbă din ochiul uman – ce se ascunde în spatele ei?

Toată lumea o are – și aproape nimeni nu o observă: punctul orb din ochiul uman. Este o structură complet normală care este cauzată de structura anatomică a ochiului. Fibrele nervoase ale nervului optic ies din ochi într-un anumit punct de pe retină, mai exact la așa-numitul disc optic (cunoscut și sub numele de pata lui Mariotte). Cu toate acestea, în acest punct de ieșire al nervului optic nu există celule senzoriale sensibile la lumină – adică nu există fotoreceptori care ar putea capta semnale luminoase. Acesta este motivul pentru care ochiul nu poate percepe o imagine în acest punct.

Punctul orb este situat ușor temporal (adică spre tâmplă) în câmpul vizual al tuturor – la dreapta în ochiul drept și la stânga în ochiul stâng. Dar, deși informațiile lipsesc aici, nu observăm golul în viața de zi cu zi. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că creierul completează informațiile lipsă prin procesarea datelor de la celălalt ochi sau prin „completarea” optică a imaginii. Acest lucru creează o impresie vizuală completă, chiar dacă imaginea este de fapt întreruptă la un moment dat.

De ce este complet normal:

Punctul orb nu este un defect, ci o consecință logică a modului în care este construit ochiul nostru. Deoarece numai nervul optic, vasele de sânge și țesutul conjunctiv sunt localizate la nivelul discului optic, fotoreceptorii care transformă lumina în semnale electrice lipsesc de acolo. Acest lucru este denumit, de asemenea, o lacună funcțională în retină – o lacună care apare simetric în ambii ochi și este complet normală.

Creierul „calculează” această informație care lipsește – atât de bine încât punctul orb este practic imperceptibil în viața de zi cu zi. Acesta poate fi făcut vizibil doar prin intermediul unui test țintit sau al unei autoexperimentări.

Cum se dezvoltă punctul orb: o explicație simplă

Imaginați-vă ochiul ca pe o cameră foto. Retina este stratul sensibil la lumină pe care se formează imaginea luminii primite. Regiunea sa centrală – macula – conține un număr deosebit de mare de fotoreceptori. Cu toate acestea, această structură sensibilă la lumină lipsește într-un punct mic, discul optic. Acesta este locul în care nervul optic iese și transmite toate semnalele optice primite către creier.

Deoarece nici bastonașele, nici conurile nu sunt prezente în acest punct de ieșire, nu poate fi procesat niciun stimul luminos – rezultatul este o zonă mică în câmpul vizual în care nu se vede nimic. Această zonă se află, de obicei, la aproximativ șase grade distanță de centru și se află ușor nazal față de retină, care apare temporal în câmpul vizual.

Acest decalaj este, de asemenea, cunoscut în limbajul medical sub numele de scotom fiziologic – și este unul dintre puținele puncte oarbe care apar complet fără boală.

Observați punctul orb în viața de zi cu zi?

Răspunsul scurt: Nu, în mod normal nu observați punctul orb. Deși toată lumea îl are – și este situat exact în același loc pe retina fiecărui ochi – acesta nu joacă niciun rol vizibil în viața de zi cu zi. Acest lucru se datorează în principal performanței uimitoare a creierului nostru și interacțiunii ambilor ochi.

Sistemul vizual compensează informațiile lipsă prin:

• câmpurile vizuale suprapuse ale ochiului stâng și drept – celălalt ochi vede ceea ce lipsește din punctul orb al primului ochi.
• capacitatea creierului de a completa în mod automat informațiile lipsă din imagine, de exemplu folosind culori, linii sau structuri din mediu.
• mișcările constante ale globului ocular, care împiedică o imagine să „rămână” permanent pe punctul orb.

Există vreun simptom?

Deoarece punctul orb este normal și condiționat funcțional, acesta nu provoacă niciun simptom în sensul clasic. De obicei, acesta trece neobservat atâta timp cât:

• ambii ochi sunt deschiși,
• nu există tulburări suplimentare, cum ar fi un scotom patologic sau o boală retiniană.

Autotest: descoperiți singur punctul orb

Pe cât de invizibil este unghiul mort în viața de zi cu zi, pe atât de vizibil poate deveni cu un simplu auto-experiment. Tot ce aveți nevoie este o foaie albă de hârtie, un stilou și ochii dumneavoastră. Acest lucru vă permite să experimentați pe propria piele modul în care ochiul dvs. este orb într-un anumit punct al câmpului vizual – fără nicio boală.

Iată cum funcționează testul:

1. Desenați pe o foaie de hârtie:
   • un mic punct negru în stânga
   • o cruce mică sau un pătrat la aproximativ 15 cm la dreapta acestuia
2. Țineți foaia în fața dvs. la o distanță de aproximativ 40 cm.
3. Acoperă-ți ochiul stâng și uită-te direct la cruce cu ochiul drept.
4. Acum mișcați foaia încet înainte și înapoi , fără a vă lua ochii de la cruce.

➡ La un moment dat, punctul negru dispare brusc – cade exact pe punctul de ieșire al nervului optic, adică punctul orb al ochiului drept.

Diferențierea de defectele patologice ale câmpului vizual

Punctul orb este o structură fiziologică complet normală în ochiul uman – nu provoacă niciun disconfort și trece neobservat în viața de zi cu zi. Situația este cu totul diferită în cazul defectelor patologice ale câmpului vizual, care sunt denumite și scotome, dar indică o tulburare sau o boală. Acestea pot afecta grav vederea și necesită un examen oftalmologic.

Diferențe importante la o privire de ansamblu:

Cauzele defectelor patologice ale câmpului vizual:

• Deteriorarea nervului optic (de exemplu, din cauza glaucomului)
• Boli ale retinei (de exemplu, retinopatii)
• Tulburări circulatorii în ochi
• Inflamații sau infecții
• Tumori sau leziuni de-a lungul căii vizuale din creier