Ce este keratoconusul?

Dr. Victor Derhartunian explică ce este keratoconusul

Keratoconusul este o slăbiciune naturală a corneei care poate duce la un transplant cornean în cazuri individuale.
Este important să se evalueze dacă această boală este stabilă sau progresivă.
În cazul în care boala este progresivă și nu se află încă într-un stadiu foarte avansat, keratoconusul poate fi, de asemenea, stabilizat cu așa-numitul cross-linking.

Ce se întâmplă cu keratoconusul?

Keratoconusul este o boală degenerativă a corneei – corneea devine mai subțire și se dezvoltă o proeminență în formă de con, care poate progresa din ce în ce mai mult.

Proeminența duce la o curbură neregulată a corneei.
Motivul pentru care corneea se subțiază și se umflă nu a fost încă cercetat în mod concludent.
Se crede că cauzele ar fi în special factorii genetici, dar și impactul mecanic asupra corneei cauzat de frecarea viguroasă a ochilor.
La începutul bolii, corecția este posibilă cu ajutorul mijloacelor vizuale.
În stadiile ulterioare, poate fi necesară o intervenție chirurgicală oculară.
În plus față de transplantul de cornee, crosslinking-ul poate fi, de asemenea, luat în considerare ca metodă de tratament.

Simptomele keratoconusului: Deteriorarea calității vederii

Boala apare treptat.
Principalul simptom este o deteriorare a vederii. Doar rareori este un keratoconus acut, care este o urgență și se manifestă printr-o deteriorare bruscă a vederii, durere oculară și lăcrimare.

De regulă, ambii ochi sunt afectați de keratoconus.
Cei afectați prezintă de obicei simptome precum sensibilitate crescută la strălucire și lumină sau vedere încețoșată și distorsionată.
Percepția imaginilor duble și multiple este posibilă.
Se percepe adesea o deteriorare a vederii nocturne.

Frecvența keratoconusului – cine este afectat?

Se spune că keratoconusul afectează între 4 și 700 din 10.000 de persoane – o variație mare.
Ambele sexe sunt afectate în egală măsură.
Keratoconusul apare adesea la o vârstă fragedă.

Este dificil de cuantificat numărul de cazuri.
Acest lucru se datorează nu în ultimul rând faptului că boala variază în gravitate în rândul celor afectați – punctul în care se poate vorbi de un diagnostic definitiv de keratoconus este determinat în mod diferit.

Boala poate evolua la orice vârstă?

Keratoconusul se dezvoltă adesea între vârsta de 10 și 20 de ani.
În faza de progresie a bolii, aceasta este denumită keratoconus activ.
Progresia stagnează de îndată ce țesutul conjunctiv al organismului își pierde elasticitatea și devine mai rigid – acest lucru se întâmplă de obicei între 35 și 45 de ani.
În cazuri rare, keratoconusul activ poate fi observat și la o vârstă mai înaintată.

Keratoconus: factori de risc și prevenire

Deoarece cauzele keratoconusului nu au fost clarificate în mod concludent, o prevenire eficientă nu este posibilă.
Frecarea crescută a ochilor este considerată un factor de risc, motiv pentru care frecarea și alte efecte asupra ochilor ar trebui evitate.

Tratarea keratoconusului cu crosslinking

Keratoconusul poate fi oprit printr-o procedură medicală: crosslinking.

CXL (reticularea corneei) este una dintre cele mai recunoscute metode din lume de tratare a keratoconusului – cu o rată de succes de peste 90% în ceea ce privește stoparea sau chiar inversarea keratoconusului.
În timpul intervenției chirurgicale, corneea este tratată cu vitamina B2 (riboflavină) și lumină UV-A.
Scopul este de a preveni evoluția bolii și de a restabili o calitate stabilă a vederii.
Cu cât tratamentul este efectuat mai devreme, cu atât mai mult se poate păstra vederea.