Macula în oftalmologie: boli și spectru de tratament pentru degenerarea maculară

Macula, denumită adesea„pata galbenă„, este o zonă minusculă din centrul retinei, dar are o importanță enormă pentru vederea noastră. Este locul în care vederea este cea mai clară – aici citim, recunoaștem fețele și înțelegem detaliile. Cu toate acestea, tocmai acest punct central al ochiului este susceptibil la modificări, în special la bătrânețe. Degenerarea maculară sau edemul macular pot afecta semnificativ vederea și, în cel mai rău caz, pot duce la orbire în câmpul vizual central.

În acest blog, veți afla ce face macula atât de specială, ce boli o pot afecta și ce opțiuni moderne de tratament sunt disponibile. De asemenea, vă arătăm cum să recunoașteți modificările într-un stadiu incipient și ce mijloace ajutătoare pot fi folosite pentru a menține calitatea vieții chiar și în cazul bolii maculare.

Ce este macula – și de ce este atât de importantă pentru vedere?

Macula, cunoscută și sub numele de „pata galbenă”, este o parte mică, dar centrală a retinei și joacă un rol esențial în vederea noastră clară. Aceasta este situată exact în centrul retinei, vizavi de pupilă, în partea din spate a ochiului. Sarcina sa principală: ne permite să ne concentrăm asupra detaliilor, adică să citim, să recunoaștem fețe sau să vedem clar într-un punct din centrul câmpului vizual.

Macula conține cea mai mare densitate de fotoreceptori sensibili la lumină (conuri), care sunt responsabili de vederea în culori și de rezoluția înaltă. Fără o maculă funcțională, acuitatea vizuală centrală este sever limitată – chiar dacă vederea periferică este de obicei păstrată.

Structura și poziția maculei în ochi

Macula este situată în centrul retinei și măsoară doar câțiva milimetri în diametru – dar este funcțional cel mai important punct pentru vederea noastră. În centrul său se află fovea centralis, punctul în care vederea este absolut cea mai clară. Acesta este locul în care semnalele imaginii sunt transmise direct centrului vizual din creier.

Macula este deosebit de sensibilă la schimbările legate de vârstă, deoarece produsele de degradare – cunoscute sub numele de drusen– se pot acumula în această zonă din cauza procesului metabolic constant. Acestea pot deteriora țesutul sensibil și pot duce la degenerare maculară.

Boli ale maculei: când centrul retinei este afectat

Boli ale maculei afectează în mod specific punctul din centrul retinei care este responsabil pentru vederea clară. Cea mai cunoscută boală din acest domeniu este probabil degenerescența maculară legată de vârstă (AMD) – este considerată cea mai frecventă cauză de orbire la bătrânețe în țările occidentale. Cu toate acestea, edemul macular, glioza sau găurile maculare pot afecta, de asemenea, funcția centrului retinei.

Ce este degenerescența maculară – și pe cine afectează?

Degenerescența maculară legată de vârstă (AMD) este o boală cronică progresivă a retinei care apare de obicei începând cu vârsta de 50 de ani. Odată cu înaintarea în vârstă, depozitele metabolice (drusen) se acumulează în stratul pigmentar al retinei (RPE). Acestea pot întrerupe alimentarea celulelor senzoriale sensibile la lumină (fotoreceptori) și pot provoca leziuni pe termen lung.

Sunt afectate în special:

• Persoanele cu antecedente familiale de stres
• Persoane expuse la lumina puternică a soarelui fără protecție
• Fumătorii și persoanele cu hipertensiune arterială sau diabet

Boala debutează, de obicei, neobservată – prin urmare, controalele regulate la un oftalmolog sunt esențiale.

Degenerescența maculară uscată și umedă în comparație

Există două forme principale de AMD:

• Degenerescența maculară uscată: Aceasta apare mult mai frecvent și, de obicei, progresează lent. Drusenii se depun sub retină, care deteriorează treptat țesutul înconjurător. Nu există tratament pentru regresie, dar progresia poate fi influențată pozitiv cu ajutorul suplimentelor nutritive și al factorilor stilului de viață.
• Degenerescență maculară umedă: această formă se dezvoltă adesea din degenerescența maculară uscată și este mult mai agresivă. Vasele de sânge infiltrate cresc sub maculă și provoacă umflături, hemoragii și o deteriorare rapidă a vederii. Tratamentul standard constă în injecții intravitreene cu medicamente care inhibă creșterea vasculară.

Semne de avertizare timpurie și simptome ale bolii maculare

Apariția degenerescenței maculare sau a altor boli ale centrului retinei devine adesea vizibilă treptat. Primele semne de avertizare includ

• Vedere distorsionată (liniile drepte apar ondulate sau curbate)
• Litere încețoșate la citire
• Slăbirea contrastelor și a culorilor
• O pată întunecată sau gri în centrul imaginii
• Dificultăți de recunoaștere a fețelor

Un instrument simplu pentru autoverificare este grila Amsler: un model de testare cu o grilă în care distorsiunile sau liniile lipsă pot indica o modificare maculară.

Alte boli ale maculei la o privire de ansamblu

În plus față de degenerescența maculară legată de vârstă (AMD), există o serie de alte boli maculare care pot afecta funcția centrului retinei – adesea cu simptome similare, cum ar fi vedere încețoșată, linii distorsionate sau dificultăți de citire. Aici este prezentată o prezentare generală a trei boli importante:

Edem macular – retenție de lichid în centrul retinei

Edemul macular apare atunci când lichidul se acumulează în maculă din cauza proceselor inflamatorii sau a scurgerilor vasculare. Rezultatul este o umflare a centrului retinei, care afectează semnificativ vederea. Factorii declanșatori comuni sunt

• Diabet zaharat (edem macular diabetic)
• Ocluzii vasculare în retină
• Inflamație (uveită)
• Operații pe ochi, de exemplu după operația de cataractă

Simptome:

• Vedere distorsionată sau încețoșată
• Probleme cu cititul
• Acuitate vizuală redusă

Gaura maculară – gaură în maculă

O gaură maculară este o mică gaură în fovea centralis, centrul maculei. Aceasta este de obicei cauzată de forțele de tracțiune dintre corpul vitros și retină, în special la persoanele de peste 60 de ani. De asemenea, poate apărea după operații sau leziuni.

Simptome:

• Pierderea bruscă a acuității vizuale centrale
• O pată întunecată sau o pată oarbă în centru
• Vedere distorsionată

Glioza epiretiniană – membrană fină pe retină

În glioza epiretiniană (cunoscută și sub numele de pucker macular), pe suprafața maculei se formează o membrană celulară care poate contracta și deforma retina. Cauzele sunt de obicei legate de vârstă, dar pot apărea și după inflamații, leziuni sau intervenții chirurgicale.

Simptome:

• Vedere distorsionată („liniile drepte apar ondulate”)
• Acuitate vizuală redusă
• „Efect de încrețire” în vederea centrală

Cum pot fi recunoscute bolile maculare?

Boli ale maculei se dezvoltă adesea treptat – și trec neobservate pentru o lungă perioadă de timp. Tocmai de aceea, examinările oftalmologice regulate sunt importante, în special începând cu vârsta de 50 de ani sau dacă există un istoric familial cunoscut. Dacă sunt depistate la timp, multe boli maculare pot fi încetinite sau tratate bine – înainte ca centrul retinei să sufere daune permanente.

Metode tipice de examinare: OCT, Amsler grating & Co.

Diverse metode sunt disponibile în oftalmologia modernă pentru detectarea precoce și monitorizarea progresiei bolii:

• OCT (tomografie în coerență optică): În prezent, este cea mai importantă procedură de imagistică. Aceasta permite obținerea fără contact a unor imagini transversale de înaltă rezoluție ale retinei – ideală pentru recunoașterea drusenelor, a depozitelor de lichid sau a membranelor.
• Testul cu grila Amsler: o grilă simplă cu un punct de fixare în centru. Orice persoană care vede linii distorsionate, valuri sau puncte goale atunci când se uită la ecran ar trebui să consulte un oftalmolog cât mai curând posibil.
• Funduscopie (examinarea fundului de ochi): Pentru evaluarea directă a maculei – de obicei după dilatarea pupilei cu picături oculare.
• Angiografie cu fluoresceină: utilizată în special în degenerescența maculară umedă pentru a vizualiza vasele cu scurgeri.

Când este crucial un diagnostic precoce?

În special în cazul degenerării maculare, al edemului macular sau al găurilor maculare, momentul diagnosticării este crucial. Dacă boala este recunoscută într-un stadiu incipient, șansele de succes ale tratamentului sunt mult mai mari. Dacă nu este tratată, pot apărea leziuni ireversibile ale celulelor senzoriale sensibile la lumină, cu afectarea permanentă a vederii centrale.

Opțiuni de tratament pentru bolile maculare

Tratamentul bolilor maculare depinde în mare măsură de tipul și stadiul bolii și de deficiența vizuală individuală.

Terapia medicamentoasă – injecții în ochi

Cel mai important tratament pentru degenerescența maculară umedă și edemul macular sunt injecțiile intravitreene. Aceasta implică injectarea de medicamente – de obicei așa-numiții inhibitori VEGF – direct în cavitatea vitreană a ochiului.

Efectul medicamentului:

• Inhibarea creșterii nedorite a vaselor
• Reducerea acumulării de lichid în retină
• Stabilizarea sau chiar îmbunătățirea performanței vizuale

Injecțiile sunt efectuate la intervale regulate și în condiții sterile în clinica oftalmologică. Astăzi, acestea reprezintă standardul de aur pentru multe boli maculare inflamatorii sau vasculare.

Tratament cu laser și proceduri chirurgicale

În funcție de rezultate, pot fi utilizate și proceduri cu laser sau intervenții chirurgicale:

• Coagularea cu laser: obliterarea punctuală a vaselor permeabile (mai puțin frecventă în prezent, dar încă utilizată pentru modificări vasculare în afara maculei, de exemplu)
• Vitrectomie: îndepărtarea chirurgicală a corpului vitros, de exemplu, în cazul unei găuri maculare sau al unei glioze epiretiniene
• Peelingul membranei: în cazul gliozei epiretiniene, membrana fină de deasupra maculei este îndepărtată cu grijă pentru a netezi din nou retina

Aceste proceduri sunt efectuate exclusiv în clinici oftalmologice specializate și necesită o indicație oftalmologică precisă.

Viața cu degenerescență maculară – ce ajută în viața de zi cu zi?

Deși nu există leac pentru degenerescența maculară avansată, în special pentru forma uscată, există numeroase ajutoare și strategii pentru a face viața de zi cu zi mai ușoară:

• Mijloace vizuale de mărire, cum ar fi ochelari de mărire, cititoare de ecran sau dispozitive electronice de citire
• Dimensiuni mărite ale caracterelor pe PC, smartphone sau e-reader
• Formare în domeniul vederii și consiliere pentru deficiențe de vedere din partea opticienilor sau clinicilor specializate
• Optimizarea luminii în zona de locuit, de exemplu, cu lămpi fără strălucire și lămpi cu lumină naturală
• Sprijin psihologic în cazul în care nesiguranța sau temerile sunt o povară pentru viața de zi cu zi

Important: Chiar dacă vederea dumneavoastră se deteriorează deja, merită să efectuați controale regulate la un oftalmolog – deoarece progresia poate fi adesea oprită sau încetinită.