Nervul optic (Nervus Opticus): Funcția și bolile nervului optic în oftalmologie

Are doar câțiva milimetri grosime, este format din aproximativ un milion de fibre nervoase – și fără el nu am putea vedea: nervul optic. În calitate de legătură între ochi și creier, acesta joacă un rol central în sistemul vizual uman. Dar ce face mai exact nervul optic? Cum funcționează? Și ce se întâmplă atunci când acesta se îmbolnăvește? În această prezentare generală, arătăm ce funcție îndeplinește nervul optic, cum este integrat în ochi, ce boli îl pot afecta – și ce înseamnă acest lucru pentru un tratament planificat cu laser pentru ochi sau înlocuirea lentilelor, de exemplu. O privire aprofundată asupra unei părți adesea subestimate, dar vitale a vederii noastre.

Ce este nervul optic – și ce rol joacă acesta în vedere?

Nervul optic – cunoscut și sub denumirea medicală de nervus opticus sau nervi optici – este legătura esențială dintre ochi și creier. Este format din aproximativ un milion de fibre nervoase, toate provenind din retină.

Cum funcționează nervul optic împreună cu creierul și retina

Sarcina sa principală este de a primi stimulii vizuali generați acolo sub formă de semnale electrice și de a-i transmite centrului vizual din cortexul cerebral, unde sunt apoi procesați într-o imagine.

Fără nervul optic, vederea nu ar fi posibilă – chiar dacă globul ocular, cristalinul și retina sunt intacte. Acesta transmite ceea ce vede ochiul către creier, unde sunt create culorile, formele, mișcările și contrastele. Fibrele nervoase pornesc de la polul posterior al ochiului – așa-numita papilă a nervului optic – prin orbită, prin canalul optic până la chiasma optică și mai departe de-a lungul tractului optic spre creier.

Prin urmare, nervul optic este unul dintre cei doisprezece nervi cranieni și joacă un rol central în oftalmologie atunci când vine vorba de evaluarea acuității vizuale, a câmpului vizual și a sănătății ochilor. Chiar și cea mai mică afectare a nervului optic –fie din cauza inflamației, a presiunii sau a tulburărilor circulatorii – poate duce la o deficiență vizuală considerabilă.

Structura și funcția nervului optic

Nervul optic este o parte extrem de specializată a sistemului nervos central și, de asemenea, unul dintre cei mai importanți nervi cranieni. Acesta are o lungime de aproximativ patru până la cinci centimetri, pornește de la globul ocular prin orbita osoasă și se termină în creier. În ciuda numelui său, nervul optic nu este de fapt un nerv periferic, ci o proeminență a diencefalului, ceea ce subliniază legătura sa strânsă cu sistemul nervos central.

Structura la o privire de ansamblu:

• Discul optic (capul nervului optic): Punctul de ieșire vizibil al nervului optic din spatele ochiului – denumit medical papila nervi optici sau disc nervi optici.
• Partea intraoculară: aproximativ 1 mm lungime, în interiorul ochiului – aici începe nervul optic la nivelul retinei.
• Secțiunea intraorbitară: În interiorul orbitei, unde nervul optic se desfășoară într-o ușoară buclă în formă de S pentru a urmări mișcările ochiului.
• Secțiunea canaliculară: Pasaj îngust prin canalul optic în locul în care acesta traversează baza osoasă a craniului.
• Secțiunea intracraniană: Se îndreaptă spre chiasma optică, unde se încrucișează fibrele de la ambii ochi.

Boli ale nervului optic – când „semnalul” este perturbat

Ca legătură centrală între ochi și creier, nervul optic este o structură sensibilă care poate fi afectată de boli sau leziuni. Acestea au adesea consecințe masive:

Glaucom – cea mai frecventă afectare a nervului optic

Glaucomul, cunoscut și sub denumirea colocvială de glaucom, este una dintre cele mai frecvente și mai periculoase boli ale nervului optic. Nu este o singură boală, ci un grup de boli oculare care duc la deteriorarea treptată a nervului optic – în multe cazuri declanșată de creșterea presiunii intraoculare.

Cum se produc daunele?

Presiunea din ochi este creată de umoarea apoasă, care este produsă și drenată într-un ciclu natural. Dacă drenajul este obstrucționat, presiunea din globul ocular poate crește. Această presiune crescută exercită o presiune deosebită asupra zonei sensibile a capului nervului optic (discul optic) și perturbă alimentarea cu sânge a fibrelor nervoase de acolo. Rezultatul: leziuni ireversibile, care se manifestă inițial prin pierderea câmpului vizual și, în stadiile ulterioare, pot duce la pierderea masivă a vederii și chiar la orbire.

Glaucomul este înșelător:

• În majoritatea cazurilor, este asimptomatică pentru o lungă perioadă de timp.
• Modificările nervului optic pot fi adesea recunoscute doar printr-un examen oftalmologic precoce.
• Daunele nu pot fi inversate, dar progresia lor poate fi oprită cu un tratament la timp.

Tratament și prognostic:

Scopul oricărei terapii pentru glaucom este de a reduce presiunea intraoculară – în funcție de gravitate, cu picături pentru ochi, proceduri cu laser sau intervenții chirurgicale. Controalele periodice ale nervului optic și ale funcției câmpului vizual suntesențiale pentru a se asigura prevenirea deteriorării ulterioare a nervului optic.

Alte boli ale nervului optic, cum ar fi nevrita optică, atrofia și co

În plus față de glaucom, există o serie de alte boli care pot afecta nervul optic – unele acute, altele treptate. În funcție de localizare și de gravitate, acestea duc la pierderea vederii, defecte ale câmpului vizual sau tulburări ale vederii în culori.

O prezentare generală a bolilor comune ale nervului optic:

• Nevrită optică (inflamație a nervului optic)
  Mai ales inflamatorie, adesea ca parte a sclerozei multiple, mai rar din cauza infecțiilor. Simptome: deteriorarea vederii, afectarea vederii în culori, durere la mișcarea ochilor.
  Tratament: tratament cu doze mari de cortizon, clarificări neurologice suplimentare dacă este necesar.
• Papilită
  Inflamație acută a capului nervului optic, adesea asociată cu umflarea discului optic.
  Tratament: depinde de cauză (infecțioasă, autoimună), de obicei antiinflamator.
• Atrofie optică
  Degenerarea fibrelor nervoase, adesea rezultatul unor boli netratate (de exemplu, glaucom, tulburări circulatorii).
  Tratament: Nu este posibilă vindecarea, accentul se pune pe prevenirea deteriorării ulterioare.
• Papilă congestivă
  Umflarea nervului optic din cauza creșterii presiunii intracraniene – de exemplu, în cazul tumorilor, hemoragiilor sau tulburărilor de scurgere a lichidului cefalorahidian.
  Tratament: Orientat pe cauză, adesea interdisciplinar cu neurologia/neurochirurgia.
• Neuropatia optică ischemică (NAION)
  Tulburare circulatorie a capului nervului optic, datorată de obicei hipertensiunii arteriale, diabetului sau scăderii tensiunii arteriale pe timp de noapte.
  Tratament: Nu există tratament specific – controlul factorilor de risc și, dacă este necesar, măsurile de promovare a circulației sanguine sunt importante.
• Nevrită retrobulbară
  Inflamație a nervului optic din spatele globului ocular, adesea dureroasă, cu pierdere acută a vederii.
  Tratament: Similar cu nevrita optică, adesea în contextul SM, cu cortizon.

Simptome și semne de avertizare ale afectării nervului optic

Afectarea nervului optic se poate manifesta treptat sau brusc – în funcție de cauză, localizare și evoluția bolii nervului optic. Deoarece nervul optic leagă ochiul de creier, perturbările în transmiterea semnalului duc adesea la tulburări de vedere, defecte ale câmpului vizual sau probleme de vedere a culorilor.

Simptome tipice:

• Deteriorarea acuității vizuale, în special la un ochi
• Defecte ale câmpului vizual, de exemplu, zone întunecate sau „puncte oarbe”
• Probleme de vedere a culorilor – culorile par mai palide sau distorsionate
• Durere la mișcarea ochilor (în special în cazul inflamațiilor, cum ar fi nevrita optică)
• Sclipiri de lumină sau pâlpâiri
• Deficit pupilar relativ aferent (RAPD) – pupila afectată reacționează la lumină cu întârziere
• Senzație de presiune sau durere surdă în spatele ochiului

În cazul leziunilor progresive, de exemplu din cauza glaucomului, vederea centrală este inițial păstrată – la început există pierderi marginale în câmpul vizual, care adesea trec neobservate.

Luați în serios semnele de avertizare:

• Când apare pierderea bruscă a vederii
• În caz de deficiență vizuală persistentă la un ochi
• Dacă există o distorsionare a culorilor sau a contrastelor

Ce rol joacă nervul optic în chirurgia oculară cu laser?

În timpul tratamentului oftalmologic cu laser – de exemplu cu Femto-LASIK, Trans-PRK sau SmartSight – forma corneei este modificată pentru a corecta un defect vizual existent, cum ar fi miopia, hipermetropia sau astigmatismul. Nervul optic în sine nu este tratat direct, însă joacă un rol decisiv în succesul procedurii.

• Nervul optic este responsabil pentru transmiterea semnalelor de la retină la creier. Numai dacă această linie este intactă, creierul poate procesa corect condițiile de lumină îmbunătățite datorită profilului cornean remodelat.
• Dacă nervul optic este afectat (de exemplu, din cauza glaucomului sau a nevrită optică), calitatea vederii poate rămâne afectată chiar și după un tratament cu laser perfect efectuat.

Prin urmare, se aplică următoarele înainte de aplicarea laserului:

• Nervul optic este examinat amănunțit în timpul fiecărui test de aptitudini – inclusiv prin funduscopie, OCT și, dacă este necesar, examinare a câmpului vizual.
• Dacă există indicii de afectare a nervului optic, tratamentul cu laser nu poate fi recomandat – sau pot fi discutate alternative, cum ar fi implanturile de lentile, pe o bază individuală.