{"id":30150,"date":"2021-05-01T09:07:56","date_gmt":"2021-05-01T07:07:56","guid":{"rendered":"https:\/\/eyelaser.at\/anatomia-ochiului\/"},"modified":"2021-05-01T09:07:56","modified_gmt":"2021-05-01T07:07:56","slug":"anatomia-ochiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/anatomia-ochiului\/","title":{"rendered":"Anatomia ochiului"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

Ochiul este unul dintre cele mai importante organe senzoriale umane \u0219i un sistem optic complex. Ochiul ne permite s\u0103 percepem lumea \u00een toat\u0103 diversitatea ei, s\u0103 experiment\u0103m culorile \u0219i s\u0103 recunoa\u0219tem structurile spa\u021biale. Vederea func\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un mod similar unui aparat foto extrem de sensibil: lumina trece prin lentila aparatului foto \u0219i este focalizat\u0103 de „componentele” individuale ale ochiului – corneea, camera anterioar\u0103, pupila, cristalinul \u0219i corpul vitros – \u0219i este reprezentat\u0103 pe retin\u0103: peretele posterior al ochiului. <\/p>\n

\u00centr-un ochi cu vedere normal\u0103, razele de lumin\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc exact \u00eentr-un punct focal pe retin\u0103, de obicei \u00een punctul de vedere cel mai clar.<\/p>\n

O imagine a mediului \u00eenconjur\u0103tor apare numai atunci c\u00e2nd razele de lumin\u0103 ajung \u00een ochii no\u0219tri cu refrac\u021bia corect\u0103. La persoanele cu vedere normal\u0103, puterea total\u0103 de refrac\u021bie a ochiului este echilibrat\u0103, motiv pentru care acestea nu au nevoie de ajutoare vizuale precum ochelari sau lentile de contact. Puterea total\u0103 de refrac\u021bie a ochiului este m\u0103surat\u0103 \u00een dioptrii (dpt). <\/p>\n

Un defect vizual sau o deficien\u021b\u0103 vizual\u0103 precum miopia, hipermetropia sau astigmatismul apare atunci c\u00e2nd razele de lumin\u0103 nu mai pot fi refractate optim, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 razele nu mai pot fi focalizate \u00eentr-un singur punct. Se face o distinc\u021bie \u00eentre miopie, hipermetropie \u0219i astigmatism, precum \u0219i \u00eentre prezbiopie. <\/p>\n

Corneea<\/h2>\n

Pielea exterioar\u0103 a ochiului \u00eenconjoar\u0103 \u00eentregul glob ocular ca protec\u021bie \u0219i este format\u0103 din scler\u0103 \u0219i cornee. Sclera ocup\u0103 aproximativ 80 % din peretele exterior al ochiului; sclera este considerat\u0103 partea alb\u0103 a ochiului. <\/p>\n

Corneea, pe de alt\u0103 parte, este transparent\u0103 \u0219i formeaz\u0103 partea anterioar\u0103 a pielii exterioare a ochiului. Pupila poate fi v\u0103zut\u0103 prin cornee. Aceast\u0103 parte a ochiului este responsabil\u0103 pentru dou\u0103 treimi din puterea de refrac\u021bie a ochiului<\/strong> \u0219i, prin urmare, este foarte important\u0103 pentru vedere. Corneea este curbat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t razele de lumin\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi refractate \u0219i focalizate \u00eentr-un punct central. Dac\u0103 suferi\u021bi de deficien\u021be de vedere, corneea, care nu este curbat\u0103 optim, este adesea de vin\u0103. <\/p>\n

iris (iris)<\/h2>\n

Irisul formeaz\u0103 diafragma ochiului. Irisul \u00eenconjoar\u0103 lentila \u0219i este responsabil pentru cantitatea de lumin\u0103 care trece prin pupil\u0103. \u00cen func\u021bie de c\u00e2t de luminoas\u0103 sau \u00eentunecat\u0103 este lumina, irisul se \u00eengusteaz\u0103 sau se l\u0103rge\u0219te. Prin urmare, ochiul se adapteaz\u0103 la situa\u021bia luminoas\u0103 respectiv\u0103 \u0219i regleaz\u0103 profunzimea c\u00e2mpului cu ajutorul acestei lucr\u0103ri a irisului. <\/p>\n

Lentila \u0219i corpul ciliar<\/h2>\n

Cristalinul este situat \u00een spatele pupilei, \u00eentre corpul vitros \u0219i iris. Cristalinul este responsabil pentru focalizarea<\/strong> optim\u0103 a luminii<\/strong> \u0219i pentru o treime din puterea de refrac\u021bie a ochiului<\/strong>. Mu\u0219chiul ciliar, situat \u00een corpul ciliar, are sarcina de a regla forma cristalinului. \u00cen func\u021bie de distan\u021ba la care dori\u021bi s\u0103 vede\u021bi, mu\u0219chiul ciliar ajusteaz\u0103 lentila pentru a ob\u021bine claritatea necesar\u0103. Mu\u0219chiul ciliar poate \u00eentinde lentila, ceea ce reduce puterea de refrac\u021bie a luminii. Dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 vede\u021bi de aproape, puterea de refrac\u021bie trebuie s\u0103 creasc\u0103, iar mu\u0219chiul ciliar modeleaz\u0103 lentila \u00eenapoi la forma sa curbat\u0103 ini\u021bial\u0103. <\/p>\n

Corpul vitros<\/h2>\n

Corpul vitros umple interiorul ochiului \u00eentre cristalin \u0219i retin\u0103 \u0219i const\u0103 dintr-o substan\u021b\u0103 gelatinoas\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de o membran\u0103 sub\u021bire.<\/p>\n

Membrana intern\u0103 a ochiului (retina)<\/h2>\n

Pielea interioar\u0103 a ochiului este format\u0103 din epiteliul pigmentar \u0219i retin\u0103. Celulele nervoase cu fotoreceptori situate \u00een epiteliul pigmentar sunt responsabile, printre altele, de vederea culorilor. Dup\u0103 ce lumina a trecut prin cornee, cristalin \u0219i corpul vitros, aceasta ajunge \u00een cele din urm\u0103 la retin\u0103. Aici, razele de lumin\u0103 \u0219i toate informa\u021biile lor sunt transformate \u00een impulsuri nervoase care sunt transmise la creier. Doar \u00een creier imaginile primite de ochi sunt convertite \u00een informa\u021bii. La fel ca un computer, celulele nervoase din retin\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc contrastul imaginii \u0219i intensitatea culorilor \u0219i asigur\u0103 afi\u0219area mai clar\u0103 a imaginilor \u00een mi\u0219care. <\/p>\n

Locul unde vederea este cea mai ascu\u021bit\u0103: punctul galben (macula)<\/h2>\n

Punctul galben este situat \u00een centrul retinei. Datorit\u0103 densit\u0103\u021bii foarte mari de celule a fotoreceptorilor, acesta este centrul celei mai clare viziuni. Atunci c\u00e2nd privim un obiect, ochii no\u0219tri se rotesc automat, astfel \u00eenc\u00e2t macula s\u0103 fie \u00eentotdeauna \u00een centrul focaliz\u0103rii luminii. <\/p>\n

Nervul optic<\/h2>\n

Nervul optic transmite informa\u021bii de la retin\u0103 la creier. La fel ca retina, nervul optic face \u0219i el parte din creier. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ochiul este unul dintre cele mai importante organe senzoriale umane \u0219i un sistem optic complex. Ochiul ne permite s\u0103 percepem…<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[147],"tags":[],"class_list":["post-30150","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-intrebari-frecvente"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30150","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30150"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30150\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30150"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30150"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/eyelaser.at\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30150"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}